Decizia CCR nr. 590/2020Punctul 24

24. Raportat la cauza de față, Curtea reține că invocarea art. 115 alin. (7) și art. 1 alin. (5) din Constituție, prin raportare la prevederile art. 41 alin. (1) și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, are în vedere raporturile Parlamentului cu Guvernul, întrucât delegarea legislativă este parte componentă a acestora. Mai precis, elementul punctual avut în vedere de autorul obiecției de neconstituționalitate este sfera limitelor legiferării prin legea de aprobare a actului de delegare legislativă emis de Guvern. Astfel, Guvernul critică faptul că Parlamentul, printr-o lege de aprobare a unei ordonanțe de urgență, în loc să se limiteze la a se pronunța asupra actului de delegare legislativă, a reglementat o soluție legislativă care nu are legătură cu obiectul învestirii sale. În acest sens, Guvernul apreciază că prin introducerea articolului unic pct. 3 (cu referire la art. XVIII) în corpul legii, Parlamentul a depășit limitele învestirii sale. ...