Decizia CCR nr. 592/2020Punctul 3

3. În motivarea obiecției de neconstituționalitate se arată, în esență, că legea criticată încalcă art. 1 alin. (4) , art. 61 alin. (1) și art. 147 alin. (4) din Constituție, întrucât nu are un caracter normativ, ci unul pur enunțiativ/declarativ, privește un caz individual, lipsit de efecte juridice, iar obiectul său de reglementare nu este determinat în mod clar. Având caracter pur declarativ, astfel cum se deduce atât din titlu, cât și din dispozițiile art. 1, legea criticată nu poate constitui în mod efectiv drepturi și obligații, fiind de natură să determine ambiguități cu privire la efectele pe care le-ar putea produce. Legea criticată nu reglementează un anumit domeniu de relații sociale, ci doar prestabilește, fără echivoc și într-un singur caz, declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon. Așadar, deși legea, ca act normativ, trebuie să fie un act cu aplicabilitate generală și să vizeze un interes general al societății, legea supusă controlului de constituționalitate este circumstanțiată doar declarării zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon și nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat. O asemenea sferă de reglementare este de esența unei simple declarații a Parlamentului, a unui anunț, fără caracter normativ. ...