Decizia CCR nr. 769/2020Punctul 6

6. În final, autoarea excepției menționează jurisprudența instanțelor românești relevantă în cauză. Astfel, acestea resping, ca neîntemeiate, contestațiile la executare formulate de către instituțiile debitoare în temeiul art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului“. De asemenea, instanțele românești, constatând conflictul evident dintre prevederile de drept interne și cele ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, aplică, în temeiul art. 20 alin. (2) din Constituție, prevederile acestui din urmă instrument normativ. ...