Decizia CCR nr. 804/2020Punctul 18

18. Prin urmare, susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate se referă mai degrabă la o problemă de interpretare și aplicare a legii, de competența instanței de judecată învestită cu soluționarea pe fond a cauzei, iar nu la o problemă de constituționalitate. Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, „Sunt neconstituționale prevederile actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției“, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că instanța constituțională „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]“. Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 545 din 13 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 11 iunie 2008 sau Decizia nr. 703 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 2 februarie 2018). ...