Decizia CCR nr. 865/2020Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se expune situația de fapt a cauzei, din care rezultă că lichidatorul judiciar a înscris numai parțial la masa credală creanța bugetară, iar cealaltă parte a fost respinsă în temeiul art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, deoarece reprezintă o creanță defavorizată prin planul de reorganizare, confirmat printr-o sentință. Față de această împrejurare, se arată că în situația în care planul eșuează nu există nicio rațiune pentru care debitorul să fie scutit de obligațiile fiscale, respectiv să fie descărcat de diferența dintre valoarea obligațiilor pe care le avea înainte de confirmarea planului și cea prevăzută în plan, cu atât mai mult cu cât suma/creanța respinsă reprezintă creanțe bugetare rezultate numai din declarațiile depuse de debitor și accesoriile pentru neplata în termen a acestora, datorate bugetului de stat. În continuare, se susțin următoarele: prin textul de lege supus controlului de constituționalitate se tinde la modificarea masei credale și la fraudarea creditorului bugetar; dispozițiile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 au generat o practică neunitară la nivelul instanțelor de judecată și numeroase reacții ale creditorilor; prin dispozițiile criticate este pus în pericol bugetul public național alcătuit din bugetul de stat, bugetul asigurărilor de stat, astfel cum este prevăzut la art. 138 din Constituție. Prin urmare, art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 este contrar art. 138 din Legea fundamentală. ...