Decizia CCR nr. 858/2020Punctul 23

23. În ceea ce privește dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, Curtea observă că potrivit art. 52 alin. (1) și (2) din Constituție, persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal al unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei, iar condițiile și limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică. La nivel infraconstituțional, aceste norme constituționale sunt transpuse prin Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care este și o reflectare a dispozițiilor constituționale cuprinse la art. 126 alin. (6) , în virtutea cărora, pe calea contenciosului administrativ, controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice este garantat, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar. Instanțele de contencios administrativ sunt competente să soluționeze cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau, după caz, prin dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale. Din analiza elementelor structurale ale Legii nr. 554/2004, respectiv a formulei de atestare a autenticității actului, rezultă că această lege a fost adoptată cu majoritatea necesară pentru legile organice [art. 75 și art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată], aspect ce se circumscrie art. 73 alin. (3) lit. k) din Constituție cu privire la obligativitatea reglementării contenciosului administrativ prin lege organică. ...