Decizia CCR nr. 899/2021Punctul 17

17. În ceea ce privește critica potrivit căreia este contrară Constituției obligarea avocatului de a mai contribui la bugetul Casei de Asigurări a Avocaților ulterior pensionării, Curtea observă că se pune în discuție o simplă problemă de oportunitate a reglementării, care, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, se află în sarcina Parlamentului. Într-un context similar, respectiv în Decizia nr. 342 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1017 din 2 noiembrie 2020, în care au fost puse în discuție simple chestiuni de oportunitate a unor soluții normative regăsite în Legea nr. 72/2016, Curtea Constituțională a reamintit că, în Decizia nr. 203 din 29 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, a statuat că nu intră în competența sa posibilitatea de a se pronunța asupra aprecierilor, dintre care unele neavând caracter juridic, referitoare la faptul dacă legea supusă controlului de constituționalitate își poate atinge scopul pentru care a fost inițiată și adoptată, și aceasta chiar dacă, eventual, asemenea aprecieri ar fi îndreptățite. Curtea Constituțională nu decide dacă o lege este sau nu este bună, dacă este sau nu este eficientă sau dacă este ori nu este oportună. ...