Decizia CCR nr. 88/2022Punctul 5

5. Realizându-se o critică a expunerii de motive a legii, se arată că în perioada cât DNA a avut în competența sa cercetarea faptelor de corupție și asimilate acesteia săvârșite de magistrați, a trimis în judecată 161 de magistrați, fiind deja condamnați 117 dintre aceștia. Se susține că legea criticată, stabilind că infracțiunile săvârșite de magistrați, inclusiv cele de corupție și de crimă organizată, vor fi instrumentate de procurori anume desemnați din parchetele obișnuite, nu corespunde Avizului Comisiei de la Veneția emis cu privire la proiectul legii privind Parchetul specializat din Muntenegru, paragrafele 17, 18 și 23. Se mai arată că obligația constituțională a statului de a asigura specializarea unităților de investigare care se bucură de o anumită autonomie față de sistemul general de urmărire penală a fost reiterată de Comisia de la Veneția în Avizul final privind proiectul revizuit de amendamente constituționale privind sistemul judiciar din Albania, paragrafele 46 și 47; se mai invocă Avizul Comisiei de la Veneția nr. 924/2018, paragraful 88, prin care aceasta se pronunță în favoarea recurgerii la procurori anticorupție specializați pentru a combate și sancționa corupția din justiție, și nu pentru o structură specială de parchet care să instrumenteze infracțiunile săvârșite de magistrați, indiferent de natura acestora. Se mai invocă Avizul Comisiei de la Veneția nr. 950/2019, paragrafele 37 și 38, ce recomandă dezvoltarea unui sistem de numire care ar conferi procurorilor Secției de procurori din cadrul CSM un rol-cheie și proactiv în procesul de numire a candidaților în funcții de conducere în cadrul parchetelor, în cadrul Secției sau în altă structură. Se mai invocă Avizul Comisiei de la Veneția nr. 1.036/2021, paragraful 68, prin care aceasta a salutat intenția autorităților române de a reforma sistemul judiciar și de a restabili competența parchetelor specializate. ...