Decizia CCR nr. 228/2022Punctul 58

58. Așa fiind, Curtea constată că, în mod contrar celor susținute de autorii sesizărilor, reglementarea răspunderii penale în cazul săvârșirii faptei de incitare a publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criteriul opiniei ori apartenenței politice nu poate fi calificată drept o cenzură a libertății de exprimare, ci, dimpotrivă, este menită să garanteze la nivel infraconstituțional protecția pe care Legea fundamentală o consacră acestei libertăți. Incitarea la violență, ură sau discriminare pe motiv de opinie politică se circumscrie limitelor constituționale ale libertății de exprimare, în vreme ce incitarea pe motiv de apartenență politică subminează libertatea de asociere și pluralismul politic. Cele două manifestări excedează astfel sferei de protecție constituțională, dispozițiile art. 4 din Legea fundamentală fiind relevante sub acest aspect: „România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială“. ...