Decizia CCR nr. 228/2022Punctul 39

39. Curtea reține că, spre deosebire de reglementarea supusă anterior controlului a priori de constituționalitate, în textul normativ rezultat în urma reexaminării legii sunt prevăzute criteriile pe baza cărora se pot determina categoriile de persoane împotriva cărora se produce incitarea la violență, ură sau discriminare, și anume: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA. Prin urmare, fapta de incitare la violență poate avea ca temei doar aceste criterii, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte și care sunt susceptibile să genereze sentimente de ură sau dorința de a discrimina o categorie socială. Analizând din perspectivă istorică norma care incriminează această faptă, Curtea observă că legiuitorul revine la soluția legislativă anterioară intrării în vigoare a actualului Cod penal, la 1 februarie 2014, în care elementul material al infracțiunii de incitare la ură sau discriminare avea un înțeles normativ determinat și determinabil prin prisma temeiurilor care generau ura sau discriminarea (rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenență politică, convingeri, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA). ...