Decizia CCR nr. 262/2022Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 172 alin. (4) , (10) și (12) și ale art. 191 alin. (2) din Codul de procedură penală încalcă principiile constituționale privind legalitatea, egalitatea în fața legii, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, dreptul la informație, precum și unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, întrucât nu îndeplinesc cerințele cu privire la previzibilitatea legii, lăsând loc arbitrarului. Astfel, arată că în practică se perpetuează utilizarea constatărilor tehnico-științifice reglementate de prevederile art. 112 alin. 2 și ale art. 113 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală anterior, sub titulatura de „raport de expertiză criminalistică acreditat pentru încercare“. De asemenea, susține că nu sunt aprobate și administrate expertize neutre și că rapoartele de expertiză sunt realizate de către lucrători de poliție, care sunt subordonați ierarhic și funcționează în cadrul unor structuri din sfera executivului. Mai arată că experții din acest sistem, de regulă, nu depun jurământul și nu sunt chemați în fața instanței de judecată să susțină expertiza, instituindu-se o prezumție absolută de legalitate. Totodată, subliniază că laboratoarele interjudețene de expertize criminalistice nu funcționează din lipsă de specialiști, iar expertizele la laboratoare internaționale sunt inaccesibile justițiabilului român. Mai subliniază și necesitatea corelării textelor de lege criticate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală și ale Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară. ...