Decizia CCR nr. 478/2022Punctul 8

8. Instanța susține că, de fapt, invocând art. 16 alin. (1) din Constituție, contestatorul susține existența unei lipse de previzibilitate a textului criticat, pentru motivul că acesta nu menționează explicit faptul că, în ipoteza revocării amânării aplicării pedepsei, pedeapsa stabilită nu poate fi executată decât în regim de detenție. Se susține însă că maniera de interpretare a dispoziției legale criticate a fost clar arătată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 24 din 19 septembrie 2017, conform căreia „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 83 alin. (1) lit. b) din Codul penal și ale art. 88 alin. (3) din Codul penal, [...] în ipoteza săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate în termenul de supraveghere al amânării aplicării unei pedepse, atât pronunțarea soluției de condamnare pentru noua infracțiune, cât și revocarea amânării aplicării pedepsei anterioare sunt obligatorii“; se susține, totodată, că această interpretare se aplică mutatis mutandis tuturor ipotezelor reglementate de dispozițiile art. 88 din Codul penal, având în vedere considerentele deciziei anterior menționate și maniera imperativă de reglementare, dedusă din sintagma „dispune aplicarea și executarea pedepsei“. ...