Decizia CCR nr. 118/2023Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu este motivată urgența reglementării, așa cum prevăd dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție; potrivit prevederilor art. 43 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „la ordonanțele de urgență preambulul este obligatoriu și cuprinde prezentarea elementelor de fapt și de drept ale situației extraordinare ce impune recurgerea la această cale de reglementare“ iar, potrivit art. 31 alin. (1) lit. a) teza finală din aceeași lege, „pentru ordonanțele de urgență vor fi prezentate distinct elementele obiective ale situației extraordinare care impune reglementarea imediată, nefiind suficientă utilizarea procedurii parlamentare de urgență, precum și eventualele consecințe care s-ar produce în lipsa măsurilor legislative propuse“. Totodată, nu este prezentată situația extraordinară, astfel cum aceasta este definită de prevederile art. 3 pct. 12 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010. În acest context, se afirmă că lipsește opinia Consiliului fiscal asupra introducerii alin. (3) al art. 491 din Codul fiscal, obligatorie potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010. ...