Decizia CCR nr. 213/2023Punctul 17

17. Curtea observă că, sub aspectele relevante, beneficiarii pensiilor de invaliditate deschise în baza Legii nr. 3/1977 care au devenit sau devin pensii pentru limită de vârstă după 1 ianuarie 2011 se află în aceeași situație cu beneficiarii pensiilor de invaliditate deschise în baza Legii nr. 19/2000 care au devenit sau devin pensii pentru limită de vârstă după 1 ianuarie 2011. Analiza comparativă a dispozițiilor relevante în ceea ce privește persoanele eligibile pentru pensie de invaliditate în regimul Legii nr. 3/1977 și, respectiv, în regimul Legii nr. 19/2000 evidențiază așadar că, în esență, asigurații eligibili pentru obținerea unei pensii de invaliditate în baza Legii nr. 3/1977 sunt aceiași asigurați eligibili pentru acordarea acestei pensii în baza Legii nr. 19/2000. Astfel, dispozițiile art. 23 din Legea nr. 3/1977 prevedeau următoarele: „(1) Persoanele încadrate în muncă, care datorită unor accidente de muncă survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu ori datorită bolilor profesionale și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă, primesc pensie pe timpul cât durează invaliditatea. (2) Beneficiază, de asemenea, de pensie persoanele care și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă din cauza unei boli contractate în timpul în care erau încadrate în muncă, dacă invaliditatea stabilită este de gradul I sau II. (3) De aceleași drepturi beneficiază și persoanele care și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă în timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare ori a sarcinilor de stat sau obștești, precum și elevii, ucenicii și studenții în timpul efectuării practicii profesionale. (4) Persoanele care și-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă și lucrează jumătate din durata normală a programului de lucru beneficiază, în condițiile legii, de pensie de invaliditate de gradul III.“ Totodată, art. 53 din Legea nr. 19/2000 prevedea: „(1) Au dreptul la pensie de invaliditate asigurații care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza: a) accidentelor de muncă, conform legii; b) bolilor profesionale și tuberculozei; c) bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătură cu munca. (2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condițiile prevăzute la alin. (1) , și asigurații care satisfac obligații militare prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. c) . (3) Au dreptul la pensie de invaliditate, în condițiile prevăzute la alin. (1) lit. a) , și elevii, ucenicii și studenții care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă datorită accidentelor sau bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale. (4) Persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și marii mutilați, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluționare din decembrie 1989, care erau cuprinși într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidității din această cauză, au dreptul și la pensie de invaliditate, indiferent de vechimea în muncă, pe timpul cât durează invaliditatea, stabilită în aceleași condiții în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.“ ...