Decizia CCR nr. 340/2023Punctul 30

30. Programul „A doua șansă“ reglementat de prevederile art. 20 din lege reprezintă doar o posibilitate, o facultate lăsată la latitudinea statului, fără să existe garanția că un elev aflat în situație de abandon școlar la o vârstă precoce va mai putea să revină în învățământul preuniversitar și să își finalizeze studiile. În ciuda faptului că țara noastră se confruntă cu o rată ridicată a abandonului școlar în medii defavorizate, textul de lege adoptat ignoră această realitate, „eliminând din sistem“ acele persoane care nu au avut șansa accesului la învățământ de la „vârsta clasei“ și încălcând astfel art. 32 din Constituție referitor la dreptul la învățătură de care inclusiv un copil de 12 ani ar trebui să se bucure prin neîngrădirea dreptului de a se înscrie în învățământul de masă. În acest caz, respectarea dreptului la învățătură depinde, în mod inacceptabil, de o condiție suspensivă pur potestativă din partea statului, care, prin modul în care este reglementat art. 20, nu își asumă nicio obligație pozitivă de a asigura accesul efectiv la educație al tuturor persoanelor, indiferent de momentul și motivele neînscrierii sau abandonării învățământului de masă. În plus, prin actuala reglementare, statul își legitimează propria culpă de a nu fi capabil să asigure accesul la învățământ pentru orice persoană interesată. ...