Decizia CCR nr. 169/2024Punctul 17

17. În prezenta cauză, autoarea excepției ridicate din oficiu nu este nemulțumită de interpretarea decelabilă din jurisprudența instanțelor judecătorești pronunțată în exercitarea atribuției de înfăptuire a justiției prevăzută de art. 124 alin. (1) din Constituție, ci de o interpretare dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în exercitarea atribuției prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituție. Chiar dacă, în principiu, Curtea a recunoscut posibilitatea de a examina temeinicia unei critici aduse normelor de drept primar în interpretarea dată acestora de către instanța supremă în exercitarea prerogativei prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituție, în prezenta cauză instanța care a ridicat din oficiu excepția nu face decât să propună o interpretare alternativă celei oferite de către instanța supremă în considerentele Deciziei nr. 57 din 9 decembrie 2019. În justificarea acestei interpretări alternative instanța de judecată nu face decât să menționeze că o serie de prevederi ale art. 2 lit. c) , art. 6, 27, 33, art. 37 alin. (2) și art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care consacră explicit și dezvoltă principiul contributivității, ar impune să nu se țină seama la calcularea pensiilor și de sporurile cu caracter nepermanent. ...