Decizia ÎCCJ nr. 16/2013 (RIL)Paragraful 45

Prin urmare, condiţia cu caracter negativ reglementată de art. 320^1 alin. 7 fraza a II-a din Codul de procedură penală, în conformitate cu care dispoziţiile alin. 1-6 ale aceluiaşi articol nu se aplică în cazul în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă, poate fi examinată numai prin prisma dreptului procesual, iar referirea la acţiunea penală din cuprinsul art. 320^1 alin. 7 fraza a II-a din Codul de procedură penală, vizează accepţiunea procesuală a acţiunii penale (exercitarea efectivă a dreptului de a trage Ia răspundere, modalitatea juridică prin care conflictul de drept născut din săvârşirea unei infracţiuni este adus în faţa organelor judiciare), care include şi ipoteza în care mai multe fapte săvârşite de acelaşi făptuitor dintre care una este infracţiune pedepsită cu detenţiune pe viaţă (pluralitate de infracţiuni), sunt judecate împreună în cadrul aceluiaşi proces penal, existând o unică acţiune penală în sens procesual.