Decizia ÎCCJ nr. 13/2015 (HP)Paragraful 61

În opinia completului de judecată, aplicarea tratamentului sancționator prevăzut de art. 83 alin. 1 din Codul penal anterior (care presupune executarea în întregime a pedepsei în privința căreia s-a dispus revocarea suspendării condiționate, alături de pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune, chiar dacă nu sunt îndeplinite, conform legii penale noi identificate, în speță, a fi mai favorabilă inculpatului din punctul de vedere al încadrării juridice, în varianta-tip, iar nu într-o variantă calificată, a infracțiunii respective, cu consecința unor limite speciale de pedeapsă mai mici, condițiile recidivei postcondamnatorii, ci acelea ale pluralității intermediare) nu contravine Deciziei Curții Constituționale nr. 265/2014, prin care s-a constatat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale numai în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, întrucât, potrivit considerentelor deciziei respective, realizarea unei astfel de combinări este interzisă numai instanțelor judecătorești, în interpretarea și aplicarea legii, iar nu și legiuitorului care, prin voința sa, o poate impune, astfel cum s-a și realizat, în ceea ce privește regimul suspendării condiționate, inclusiv sub aspectul revocării acesteia, prin dispozițiile tranzitorii ale art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.